Traseul: Cabana Vlădeasa – Şaua între Munţi – Vf. Nimăiasa – Vf. Micău – Gardul de Piatră – Piatra Tâlharului – Coasta Brăiesei – Şaua Cumpănăţelul – Piatra Arsă – P-na Vărăşoaia – Cabana Padiş – Şesul Gârzii – Apa din Piatră – Vf. Bătrâna – P-na Călineasa – Capu Şanţului – Vf. Clujului – Cătun Ocoale – Pensiunea Scărişoara – Vl. Ordâncuşa – Gârda de Sus
Zona: Masivul Vlădeasa trecere în Masivul Bihor
Marcaj: Bandă albastră (BA)
Lungime traseu: 62,5 km (dus)
Timp de parcurgere: 21 – 22 ore
Dificultate: Traseu lung, de dificultate medie, Iarna pe schiuri de tură, cu petrecerea nopţii la cabane sau în cort.
Acces în zonă: Cu mașina:
– către Cab. Vlădeasa, dinspre Vişagu, Tranişu sau Rogojel
– către Cab. Padiş, dinspre Pietroasa – Boga
– din Gârda de Sus, pe DN 75
Tip traseu: Traseu tip magistrală de creastă, care face legătura între Cabana Vlădeasa – Cabana Padiş – Pensiunea Scărişoara – centru Gârda de Sus. Până la Piatra Tâlharului traseul urmăreşte creasta principală a Masivului Vlădeasa, oferind o privelişte largă. Pe ceaţă, pericol de rătăcire, mai ales în zona Nimăiasa – Gardul de Piatră, din cauza lipsei reperelor morfologice.
Puncte de înteres: Vf. Nimăiasa, Piatra Tâlharului, Culmea Cârligate, Poiana si Tâul Vărășoaia, Vf, Biserica Moțului, Poiana Călineasa, Peștera Scărișoara, Cheile Ordâncușa.
încărcare hartă - vă rugăm aşteptaţi...
Descriere traseu.
De la Cabana Vlădeasa traseul coboară către E pe un drum, în comun cu traseele TR, PA şi PR. După circa 200 m se coboară spre dreapta părăsind drumul şi TR, pentru a intra pe un drum de care urmând curba de nivel şi străbătând izvoarele Văii Răcadului, Văii Zănogii şi Văii Cetăţii, până într-o şa, având la stânga abruptul stâncos al Pietrelor Albe, iar în faţă deschizându-se o privelişte largă asupra depresiunii ce formează bazinul Văii Seci. Din şa marcajul coteşte spre dreapta, coborând uşor şi în dreptul Văii Boica (Făgetul) se desprinde spre stânga poteca traseului PA ce duce la Cascada Răchiţele. În continuare, Magistrala urmează spre dreapta, pe curba de nivel, către Şaua Între Munţi, şi înainte de a ajunge în culme, din traseu se desprinde şi marcajul PR (circuitul Muntelui Vlădeasa), în dreptul unei săgeţi indicatoare „Spre cabana meteorologică”. Înainte de-a ajunge în Şaua Între Munţi, cea mai coborâtă şa de pe întreaga creastă a Masivului Vlădeasa, traseul ocoleşte prin dreapta un mamelon împădurit. Aici se termină Muntele Vlădeasa propriu-zis şi începe, spre S, Muntele Vârfuraşu. De aici se schimbă şi peisajul; creasta puternică, bine individualizată, uneori chiar ascuţită, cu stâncărie şi gol alpin predominant, este înlocuită cu un relief şters, cu platouri întinse şi şei largi. Mai departe poteca urmează în mare curba de nivel, ocolind prin stânga Vf. Vârfuraşu, după care iese din nou în culme pe care o străbate spre S, prin pădure. Cotind la stânga, se deschide spre dreapta vederea asupra izvoarelor Văii Nimăiasa (Vl. Carâmbului) dominată la S de Vf. Micău (1640 m). Pentru a ajunge la el trebui însă ocolit prin stânga întregul bazin superior al văii Nimăiasa, cu relief domol, mlaştini şi numeroase pâraie, coborând uşor în vale şi traversând Pr. Carâmbului, până sub Vf. Micău (1640 m) care este ocolit prin partea lui dreaptă. Ieşind din nou în cumpăna de ape, Magistrala străbate al treilea sector al crestei Masivului Vlădeasa, caracterizat prin platouri largi, denivelări mici între vârfuri şi şei, pante domoale şi păşuni subalpine. Pădurea ajunge pe culme doar în şaua dintre Micău şi Gardul de Piatră.
Creasta îşi schimbă direcţia din N-S în NE-SV. Spre S se pot admira culmile Munţilor Bihor. Se parcurge apoi un platou foarte neted, mai larg spre dreapta, Gardul de Piatră (1622 m), în continuare, la acelaşi nivel, apare grupul de stânci de la Piatra Tâlharului, ce contrastează puternic cu netezimea platourilor din jur. La Piatra Tâlharului, Magistrala se intersectează cu marcajul BG care vine de la Stâna de Vale prin P-na Stânişoara şi traversează creasta pentru a coborî în P-na Onceasa. În continuare, Magistrala 2 BA ocoleşte Vf. Briţei prin partea stângă ieşind apoi din nou în creastă deasupra abruptului stâncos al Coastei Brăiesei şi trecând de Piatra Grăitoare. În şaua de după Piatra Grăitoare, din Magistrala 2 BA se desprinde marcajul CA care coboară pe curbă de nivel către P-na Onceasa şi Vl. Alunul Mic, respectiv marcajul CR care se continuă pe Vl. Alunul Mare. În continuare, BA parcurge creasta până se intersectează cu marcajul BR în Şaua Cumpănăţelul unde se află un stâlp indicator. De aici cele două Magistrale 1 BR şi 2 BA au un parcurs comun, coborând întâi pe o potecă, apoi pe un drum de tractor până în P-na Vărăşoaia la Cabana Vărăşoaia, trecând pe lângă Tăul Vărăşoaia. În locul intrării pe drumul de tractor marcajul se intersectează cu BG (Stâna de Vale – Ciripa – Piatra Tâlharului – P-na Vărăşoaia), iar în locul unde drumul face un unghi de 90 de grade spre P-na Vărăşoaia magistralele se intersectează cu marcajul PR (principala ramură care duce în Circuitul Someşului Cald prin Cetăţile Rădesei). Înainte de a ajunge la Cabana Vărăşoaia, magistralele se mai intersectează cu marcajul TG (Măgura Vânătă) care porneşte în sens invers de la Cabana Vărăşoaia. Ajungând la Cabana Vărăşoaia, BA se continuă pe o distanţă de aproximativ 600 m pe drumul forestier (care se continuă până la intersecţia cu drumul judeţean care duce la Cabana Padiş) după care îl părăseşte şi se continuă pe la poalele Măgurii Vinete traversând albia seacă a Văii Cuţilor, apoi Vl. Renghii, şi după un parcurs în coborâre uşoară prin pădure, zona de obârşie a Văii Arsurii. După o coborâre prelungă se ajunge într-o poiană unde marcajul intră pe drumul care vine din dreapta şi duce la Cabana Padiş.
De la Cabana Padiş, Magistrala 2 BA pe drumul judeţean ce duce către Ic Ponor, trecând prin şaua de la baza Vf. Biserica Moţului şi coborând până în punctul unde drumul face un unghi de aproape 180 grade spre stânga de unde se iese din acesta şi se urcă pe o potecă destul de vagă, ce urmăreşte fundul larg şi plat al hoancei. Pe măsură ce se câştigă înălţime, marcajul coteşte uşor la stânga şi traversează marginea V a dolinelor ce schiţează aici un fel de vale. Poteca coteşte la stânga, pe o pantă înclinată ajungând în firul unei hoance în zona golului Băliceana.
Aici din Magistrala 2 BA se desprinde marcajul TA (spre Gheţarul Scărişoara). TA urcă pe fir pentru a ajunge pe creastă şi a coborî pe Vl. Gârdişoara, iar magistrala BA coteşte spre stânga, atingând cumpăna de ape dintre bazinele Someşului Cald (la N, cel prin care s-a urcat) şi cel al Arieşului, prin Vl. Gârdişoara, care se întinde spre S. Astfel, BA urcă la Apa din Piatră (izvor cu apă bună de băut), apoi spre E urcă către Dl. Peşterii, traversează o depresiune carstică cu doline ajungând într-o şa flancată în stânga de Vf. Capul Blagului (1508 m) şi în dreapta de Vf. Bătrâna (1579 m). Din şa se deschide o vedere cuprinzătoare asupra Poienii Călineasa, cu păşunile întinse, cu pâlcuri de molizi. Călineasa este o depresiune cu relief carstic şters, zona de obârşie a Văii Călineasa, afluent al Someşului Cald. Traseul urmează marginea de V a Călinesei. Pe ultima porţiune a urcuşului marcajul traversează un platou orizontal, străjuit în dreapta de o culme calcaroasă. Aici este locul tradiţionalului târg de la Călineasa care se ţine anual, în data de 13 iulie. Platoul se termină într-o şa, Capul Şanţului (1386 m), situată pe cumpăna principală de ape dintre bazinul Someşului Cald, în N (Călineasa) şi cel al Arieşului, în S (Gârda), spre care se deschide o largă privelişte. Din şa magistrala BA se continuă spre stânga, ocolind Vl. Vulturul. Se traversează pădurea în urcuş uşor, apoi pe curbă de nivel, menţinând direcţia V-E până în poiana de sub Vf. Clujului.
De sub Vf. Clujului, BA coboară până la drumul carosabil care vine de la Gârda de Sus prin Ordâncuşa şi merge până în cătunul Gheţar, drum pe care-l urmează de-a lungul Văii Ocoalelor până la Pensiunea Scărişoara. De aici, BA se continuă pe direcţia V-E, pe o potecă ce străbate o înşiruire de poieniţe şi pâlcuri de pădure, până la un drum care străbate culmea Dl. Mielului, unde traseul îşi schimbă direcţia, către N, după care coboară în serpentine prin pădure, până în drumul auto de pe versantul drept al Văii Ordâncuşii, în dreptul unei mori vechi situată sub drum. Marcajul urmează apoi drumul până la confluenţa cu Gârda Seacă, străbătând Cheile Ordâncuşii şi trecând prin dreptul Peşterii Poarta lui Ionele, după care tot pe drumul auto coboară încă 500 m până în centrul comunei Gârda de Sus, în DN 75, la confluenţa dintre Gârda Seacă şi Arieşul Mare.
Afișează Elevația Traseului Harta Traseelor Montane din Bihor