Pages Menu
TwitterRssFacebook
Categories Menu

Traseul Circuitul Văii Galbena

Posted in Trasee turistice în Parcul Natural Apuseni |

Traseul Circuitul Văii Galbena

1 Flares 1 Flares ×

Traseul: pg Circuitul Galbenei: Cabana Padiş – Poiana Ponor – Aven Borţig – Izbucul Galbenei – Cheile Galbenei – Poiana Florilor – Gheţarul Focul Viu – <deviaţie Piatra Galbenei> – Canton Glăvoi – Cabana Padiş (sau invers)
Zona: Parcul Natural Apuseni
Marcaj: Punct galben (PG)
Tip de traseu: Traseu în circuit pentru vizitarea regiunii carstice de la izvoarele Văii Galbena.
Lungime traseu: Circuit complet
– cu retur la Cab. Padiş: 19 km
– cu retur la Camping Glăvoi: 12 km
Timp de parcurgere: Circuit complet
– cu retur la Cab. Padiş: 10 h
– cu retur la Camping Glăvoi: 8 ½ h
Dificultate: Ridicată
Acces în zonă: Cu mașina:
– către Cab. Padiş sau Camping „La Grajduri” pe ruta Sudrigiu – Pietroasa – Boga – Cab. Padiş / Camping „La Grajduri”
Obiective turisticePoiana Ponor, Avenul Borțig, Izbucul GalbeneiCheile Galbenei, Poiana Florilor, Gheţarul Focul Viu, Piatra Galbenei, Balcoane, Izbucul Ponor

profil-transversal-traseu-galbena02

Exportare ca şi KML pentru Google Earth/Google MapsDeschiderea hărţii independente/standalone pe ecran completExportare ca ARML pentru browserul Wikitude Augmented-Reality
Traseu Circuitul Galbenei

încărcare hartă - vă rugăm aşteptaţi...

| km | | +m -m | download fișier GPX download fișier GPX
Traseu Circuitul Galbenei: 46.574722, 22.705856

Descriere traseu: Traseul poate fi abordat fie de la Cabana Padiş, fie de la campingul Glăvoi („La Grajduri”). Astfel, de la Cabana Padiş traseul este comun cu marcajul PA (Circuitul Cetăţile Ponorului) şi TR (Cabana Padiş – Arieşeni) şi se îndreaptă către SV printr-o poiană străjuită în stânga de Vf. Biserica Moţului care domină întreaga zonă a Padişului. După traversarea pârâului Gârjoaba traseul se continuă pe un platou prin rarişte de pădure, lăsând la stânga o dolină adâncă de prăbuşire, apoi iese într-o poiană cu molizi rari. Se continuă printr-o zonă cu doline mari, tot înainte pe direcţia NE-SV trecând printr-o şa într-o depresiune alungită. Aici are loc întâlnirea, respectiv desprinderea variantelor de dus (pentru PA spre stânga, iar pentru PG spre dreapta) cu variantele de întors (PA dinspre dreapta, PG dinspre stânga).
Astfel, circuitul Galbenei continuă spre dreapta, urcând într-o şa cu pădure de molid, apoi străbate un platou cu o poiană alungită în jos, după care coboară o vale slab evidenţiată până în Poiana Glăvoi, în care iese în dreptul fostului grajd. De la Cabana Padiş până aici se fac 30-40 minute. Traseul continuă apoi după barieră, pe drumul forestier ce urmează Vl. Cetăţilor, până după prima curbă, de unde urcă direct prin pădure în mici serpentine. După aproximativ 30 minute de urcuş din P-na Glăvoi, prin pădure, pe PG, se ajunge într-un luminiş cu un loc de popas unde se află un panou indicator. Din acest punct, spre stânga în 40-50 minute dus-întors se poate vizita Piatra Galbenei (pe deviaţie PGCG), iar spre dreapta începe un traseu nou, BG (Circuitul Gropii de la Barsa). Traseul PG continuă tot înainte pe o potecă ce urcă uşor în serpentine prin pădure, trecând pe lângă nişte doline mari. Imediat după traversarea unei şei, se ajunge la Gheţarul Focul Viu. Acesta este, ca mărime, al treilea gheţar subteran din Parcul Natural Apuseni, şi de altfel din ţară. De la locul de popas se poate coborî până jos la gura peşterii, unde este amenajat un balcon din lemn din care se pot admira formaţiunile de gheaţă. Sala mare este ocupată în centru de o imensă movilă de lemne putrede, acoperite de gheaţă şi zăpadă, căzute prin larga fereastră din tavan, prin care pătrunde lumina. Podeaua peşterii o formează un masiv de gheaţă care ocupă întreaga sală şi pe care se află stalagmite şi coloane de gheaţă. Este recomandabil ca vizitarea Gheţarului să se facă în jurul prânzului, când soarele care pătrunde prin spărtura din tavan produce jocuri de lumini foarte frumoase, de unde şi denumirea gheţarului. De la locul de popas, se poate urca în paralel cu intrarea în peşteră timp de 2-3 minute pe o potecă slab evidenţiată şi nemarcată putându-se admira gheţarul prin spărtura din tavan.

De la Gheţarul Focul Viu traseul coboară în serpentine prin pădure o pantă accentuată până la ieşirea într-o poiană mică, de unde, din dreptul unei stâne se continuă pe curbă de nivel spre stânga, pe liziera pădurii şi traversează două văi. Pe
lângă cea de-a doua vale traseul coboară tot prin pădure urmând apoi spre stânga curba de nivel până la ieşirea într-o poiană largă, Poiana Florilor. De aici, traseul urmează o direcţie N-S, pe curba de nivel, până la un izvor care străbate poiana, apoi se continuă tot înainte, în coborâre uşoară până la intrarea în pădure. Este de menţionat că în această zonă marcajele nu sunt foarte dese din cauza lipsei copacilor şi a pietrelor sau a altor suporturi pe care să se poată aplica marcajul. Păstrând direcţia, se ajunge la liziera pădurii, de unde se coboară pe o potecă bine evidenţiată până în dreptul podului care traversează Vl. Galbenei, în apropierea confluenţei cu Vl. Luncşoarei. Totalul denivelării coborâte de la Gheţarul Focul Viu şi până aici este de aproximativ 500 m.
În continuare urmează partea cea mai interesantă, dar şi cea mai dificilă a traseului, traversarea Cheilor Galbenei. Aceasta se poate realiza doar la ape relativ mici, la ape mari pericolul fiind mare. Pentru situaţia când sunt ape mari, sau pentru turiştii mai puţin pregătiţi fizic, există o variantă de trecere pe deasupra cheilor, pe care se urcă din pădure, din locul unde iese traseul la pod.

Descrierea Cheilor Galbenei: Traseul turistic ce permite accesul în chei porneşte de lângă pod, pe dreapta privind în amonte. Accesibil doar turiştilor cu o bună pregătire fizică, traseul permite parcurgerea tronsonului de la drumul de acces pe cheile Galbenei şi până la Cascada Evantai prin intermediul a 3 pasaje de via ferrata. Primul pasaj, orizontal, este relativ accesibil fiind format dintr-un cablu de oţel la mână şi lanţuri ca sprijin de picioare având o lungime de aproximativ 25 m. Pasajul al 2-lea (cablu de oţel la mână), cuprinde o porţiune ascendentă şi una descendentă, ramura ascendentă urcând până la 20 m deasupra firului văii. Pasaj dificil pe ambele sectoare datorită problemelor legate de aderenţa cu stânca şi solul în special în perioadele ploioase. Pasajul al 3-lea (cablu de oţel la mână), cel mai lung şi dificil se află pe versantul opus cascadei şi are rolul de a permite accesul în porţiunea superioară a traseului turistic fără a intra în apă. Are o lungime de aproximativ 100 m şi dificultatea parcurgerii constă atât în solicitarea fizică intensă, cât şi în faptul că stânca udă şi uneori fără prize de picior poate pune probleme legate de aderenţă. Se interzice parcurgerea acestui sector în perioada de iarnă, la ape mari sau viituri deoarece exista riscul unor grave accidente.

De la Izbucul Galbenei, traseul traversează bolovanii din partea stângă şi urcă în pădure până într-o şa. Aici marcajul se întâlneşte cu ramificaţia (tot PG) care trece pe deasupra Cheilor şi se continuă apoi cu un urcuş accentuat prin pădure în serpentine strânse, până într-o şa, câştigând o diferenţă de nivel de 200 m. În această şa se găseşte Avenul Borţig. Acesta este un puţ natural de 35 m diametru şi 38 m adâncime, în fundul căruia se găseşte un bloc de gheaţă permanentă. Nu e recomandată apropierea la distanţă prea mică de gura gheţarului, din cauza pământului lunecos. Avenul are o lungime totală de 150 m şi adâncimea de 54 m datorită unei galerii scurte ce dă acces la o sală mare. Blocul de gheaţă pe care-l adăposteşte avenul are un volum de 30.000 m 3 , al doilea din ţară, după Gheţarul Scărişoara, fiind urmat de Gheţarul Focul Viu vizitat anterior. Din această şa, traseul coboară uşor spre dreapta, apoi perpendicular pe pantă prin pădure până ce întâlneşte marcajul PA care vine dinspre dreapta de la ieşirea din Dolina II şi se îndreaptă spre balcoane.
(Turiştii care nu au la dispoziţie timpul necesar pentru a face separat circuitul Cetăţilor Ponorului pot să continue traseul pe marcajul punct albastru pentru a avea măcar perspectiva de sus a acestui grandios complex carstic. În decurs de circa 20 minute pot fi vizitate cele patru balcoane spre dreapta, apoi continua drumul spre P-na Glăvoi tot pe marcaj PA. Cei care merg spre Cabana Padiş şi vor să vadă balcoanele pot fie să se întoarcă pe acelaşi traseu până la bifurcaţie şi să continue pe PG, fie să coboare pe PA până la drumul forestier din Vl. Cetăţii şi să parcurgă înapoi pe drum cei aproximativ 500 de m spre aval până la locul ieşirii marcajului PG din pădure care coincide cu intrarea PA în circuitul Cetăţilor Ponorului.)
Din locul întâlnirii marcajului PA, traseul se continuă pe o porţiune în paralel cu acesta, după care se desparte din nou. PA vine de jos din Dolina II, iar PG se îndreaptă tot înainte ocolind marginea depresiunii pe curba de nivel, până ce ajunge
într-o poieniţă mică unde se află un panou indicator. De aici şi până la drumul forestier se mai fac5 minute. Pentru returul la campingul din P-na Glăvoi („La Grajduri”) se urmează drumul spre stânga, cale de 1,5 km (20 min). Pentru returul la Cabana Padiş se urcă perpendicular pe drum, prin pădure, traversând o mică şa, coborând apoi în P-na Ponor, în dreptul sorburilor pe unde se scurge apa colectată din Platoul carstic Padiş şi care emerge prin Izbucul Ponor. Traseul traversează P-na Ponor (descrisă la traseul anterior – PA: Circuitul Cetăţilor Ponorului) pe partea stângă a râului meandrat care o străbate, ajungând într-o poieniţă cu un loc de popas. De aici trebuie traversat râul care face un cot de 90 o spre stânga barând drumul.

Opţional se poate vizita Izbucul Ponor, care e situat la 280m în partea stângă pe o deviaţie PACA care urcă uşor până la baza unui perete de calcar unde apa care iese din deschizătura izbucului formează un lac adânc. Debitul mare se explică prin faptul că pe aici se drenează toate apele de sub platoul carstic al Padişului, adunate într-o reţea subterană neexplorată încă. Temperatura foarte scăzută a apei în orice anotimp atestă lungul drum subteran pe care îl parcurge. Vizitarea Izbucului Ponor durează 15-20 minute dus-întors. După traversarea râului, marcajele PG şi PA se întâlnesc şi cu TR (Cabana Padiş – Vârtop), parcurgând împreună restul traseului.
Astfel, ele urcă pe Vl. Brădeţanului pe o potecă în serpentine, şi după aproximativ 30 minute ajung într-o poiană mică pe o creastă plată (P-na Rotundă), unde se întâlnesc şi cu marcajul CG (Cabana Padiş – Lumea Pierdută). De aici, traseul coboară într-o depresiune largă, trece tot înainte pe lângă nişte stâne, apoi pe lângă un ponor spectaculos, după care traversează Pârâul Gârjoaba şi ajunge la Cabana Padiş pe un drum de care.

Glavoi Bridge - PadisApus in Padis by Florin OvidiuDimineața în GlăvoiLa Grajduri - GlavoiNoaptea in GlavoiAvenul BorţigFocul Viu Ovi PopCascada de pe Cheile GalbeneiPe Cheile GalbeneiCheile GalbeneiCheile Galbenei Parcul Natural ApuseniCascada de pe Cheile GalbeneiCheile GalbeneiPoiana Ponor inundataPoiana PonorPietrele galbeneiPietrele GalbeneiPietrele GalbeneiCheile GalbeneiIzbucul GalbeneiPestera Ghetarul Focul ViuFocul Viu
1 Flares Twitter 0 Pin It Share 1 Google+ 0 Facebook 0 1 Flares ×