Pages Menu
TwitterRssFacebook
Categories Menu

Avenul Betfia – O călătorie spre centrul pământului

Posted in Obiective naturale |

Avenul Betfia – O călătorie spre centrul pământului

1 Flares 1 Flares ×

Avenul Betfia sau Huda Bradii este situat în versantul de sud-vest al Dealului Şomleu (346 m), nu departe de Băile „1 Mai”, în raza satului Betfia, comuna Sînmartin.Pestera mai este impropriu numita de localnici “Craterul de la Betfia”.

Obțineți indicații de orientareCreare imagine cod QR pentru harta independentă/standalone pentru ecran complet
Avenul Betfia

încărcare hartă - vă rugăm aşteptaţi...

Avenul Betfia 46.981716, 22.022953 Avenul BetfiaGPS: 46.981716, 22.022953Povestea locului... (Direcţii)

Av. B. are două intrări: una principală, deschisă prin dinamitare, în 1898, de către T. Marta, poreclit Brade, şi alta secundară, deschisă, tot prin dinamitare, în 1957, de către I. Urs. Prima explorare, însoţită de o cartare destul de completă, a fost făcută, în 1913, de către F. ARDOS (1913 şi 1930), care interpretează avenul ca fiind gura unui gheizer. J. CSOLNOKY (1941) explică formarea avenului sub acţiunea de turbionare a unor torenţi iar apoi, cercetările de ordin paleontologic întreprinse de E. TERZEA şi T. JURCSAK (1969) îi atribuie o origine vadoasă.

In anii 40′ pestera a fost folosita ca depozit de munitii de catre germani. Denumirea de Huda Bradii se trage tot din acea vreme pe cand granita trecea peste Dealul „Cremanarului” si „Hudra Brady”.

În 1977, L. VĂLENAŞ şi N. SASU recartează întregul gol subteran şi-i stabilesc adîncimea maximă la 86 m.
Intrarea principală, reprezentată printr-o frumoasă arcadă, este formată dintr-un puţ de 54 m adîncime cu un diametru ce variază între 5— 8 m. La baza acestuia se află un con de dărîmături, aflat într-o sală de mari dimensiuni (35 x 18 x 20 m). Spre sud-vest, Sala Mare se desface în două galerii puternic descendente: una sudică, bogată în depozite argiloase, cu o pantă medie de 35°, deranjată de cîteva praguri, care se înfundă la —84 ni, şi o galerie cu aspect de sală, mult alungită (38 x 21 x 10 m), separată de Sala Mare printr-un plan înclinat pe care se află o serie de blocuri printre care s-a constituit o albie drenată, în partea finală, de un curs de apă temporar, care dispare la cota de -85 m.
În general, Av. B. este sărac în formaţiuni stalagmitice, prezintă numeroase prăbuşiri şi adăposteşte cîteva colonii de lilieci. În zona de bifurcaţie a celor două galerii s-a găsit o daltă şlefuită de factură neolitică iar în spaţiile inferioare au fost descoperite importante depozite fosilifere aparţinînd faunei pleistocene.

Sursa: www.speologie.org

Ne mai rămâne datoria de a respecta aceste meleaguri la orice pas, să le păstrăm curate și intacte pentru generațiile care vin și pentru noi cei de acum pentru că în Natură „Turistul vine să-și bucure ochii; gânditorul găsește o carte imensă unde fiecare stânca este o scrisoare, unde fiecare lac este o frază, unde fiecare sat este un accent și de unde iese un fum de amintiri de mii de ani vechime”. (VictorHugo)

1 Flares Twitter 0 Pin It Share 1 Google+ 0 Facebook 0 1 Flares ×